Elementele definitorii pentru judeţul Ialomiţa, care îi asigură un potenţial important de atractivitate pentru investitori se pot sintetiza astfel:

Situarea geografică a judeţului Ialomiţa:

  • în centrul Câmpiei Române, fapt care determină ca suprafaţa agricolă să ocupe 84% din suprafaţa totală a judeţului, iar suprafaţa arabilă să fie de 79% din suprafaţa totală;
  •  la întretăierea drumurilor comerciale care leagă capitala României – Bucureşti, cu litoralul Mării Negre, Moldova şi centrul ţării ;
  • asigură acces direct pe cele mai importante pieţe româneşti, cu distanţe scurte de transport ( 100 – 150 km) către Bucureşti, Constanţa, Galaţi, Brăila, Buzău, Ploieşti, Călăraşi, Silistra ( Bulgaria);

Climatul temperat-continental moderat, cu valori medii multianuale favorabile desfăşurării activităţilor economice:

  • Temperatura medie anuală a aerului este 10,7°C, cu o minimă absolută de -32,5°C la Armăşeşti (25 ian.1942) şi o maximă absolută de +44,0°C la Amara august 1951), fapt ce determină o amplitudine termică maximă de 76,5°C.;
  • Echilibru în repartizarea numărului de zile cu cer senin (113), cer noros (123) şi cer acoperit (130);
  • Precipitaţiile atmosferice, variază între 400 şi 520 mm/an;
  • Vânturile au ca direcţii dominante nord-est, nord, sud-vest şi sud ;
  • Umezeala relativă a cerului variază între 74 şi 76%.

Biotopul specific stepei, divers şi cu o parte importantă cu valoare şi de interes cinegetic, constituind o resursă pentru dezvoltarea turismului pentru vânătoare şi pescuit:

  • Vegetaţia judeţului Ialomiţa are caracter de stepă pe 65% din suprafaţa sa, întâlnindu-se următoarele tipuri : de stepă primară ( graminee ), silvostepă, în sud-vestul judeţului, cu păduri mari de stejar pufos şi brumăriu, cer, gârniţă, salcâm, stepă, cu arbori şi arboret de pădure (frasin, părul şi mărul pădureţ, ulmul, jugastrul, păducelul, porumbarul, lemnul câinesc, măceşul, cornul, sângerul), de luncă : stuf, papură, rogoz, salcie, plop, stejar în Lunca Ialomiţei şi în Lunca Dunării, lacustră şi alte tipuri
  • Fauna existentă cuprinde  animale şi păsări de stepă, de pădure şi de luncă : dihor de stepă, iepure de câmp, nevăstuica, căpriorul, mistreţul, vulpea, şoarecele de pădure, viezurele, bizamul, câinele enot, prepeliţa, potârnichea, prigoria, fluierarul, dumbrăveanca, ciocârlia, cioara, vrabia, graurul, turturica, guguştiucul, fazanul sitarul, lişiţa, raţa sălbatică, şoimul dunărean, etc.
  • Ihtiofauna este alcătuită din : bibanul, plătică, crap, caracudă, babuşcă, ştiucă, somn, nisetru, morun, etc.
    Resursele naturale ale judeţului Ialomiţa sunt reprezentate de :
  • petrol şi gaze naturale în perimetrul Urziceni-Colilia-Grindu ;
  • loessul cu o textură foarte fină – Urziceni, Ţăndărei, Slobozia, Manasia ;
  • nisipul, în zona Hagieni şi albia râurilor ;
  • nămolul terapeutic sapropelic la Amara şi Fundata.
  • izvoare sulfuroase la Ciulniţa, Perieţi, Amara, Valea Ciorii.
  • izvoare termale – Giurgeni, Amara.

Acces direct la transport rutier, feroviar şi fluvial:

  • situarea pe Drumul european E60 Constanţa-Bucureşti-Ploieşti-Braşov-Oradea, parte a reţelei pan-europene de transport;
  • legătură directă cu Autostrada Soarelui A2 Bucureşti-Constanţa, prin ruta Slobozia-Drajna;
  • 654 km de drumuri naţionale şi judeţene modernizate, din care 20 de km constituie un tronson din autostrada Feteşti-Constanţa;
  • 276 km reţea feroviară,. în cea mai mare parte electrificată, care face legătura cu magistralele feroviare din sud-estul, estul şi centrul ţării;
  • prezenţa fluviului Dunărea oferă posibilitatea de a avea comunicaţii fluviale cu cele 8 ţări riverane Dunării, iar prin intermediul Canalului Dunăre – Marea Neagră există acces la portul Constanţa.
  • Grad ridicat de acoperire cu reţele de telecomunicaţii moderne, eficiente, acoperitoare ca arie şi calitate, cu acces la reţeaua naţională şi internaţională de telecomunicaţii;

Consolidarea sectorului privat al economiei judeţului determinată de :

  • evoluţia sa constant pozitivă, ca număr şi rentabilitate;
  • transferul cvasitotal al proprietăţii de stat către sectorul privat, prin privatizarea întreprinderilor industriale şi de comerţ reprezentative ale judeţului şi finalizarea reformei funciare;
  • preponderenţa sectorului privat în sectoarele productive ale economiei judeţului şi în realizarea principalelor produse şi servicii;
  • diversificarea serviciilor, care a determinat scăderea ponderii comerţului şi creşterea serviciilor de piaţă prestate populaţiei şi întreprinderilor;
  • sporirea ponderii capitalului străin sau mixt în structura agenţilor economici şi, mai ales, în realizarea investiţiilor semnificative din judeţ;
  • întărirea capacităţii economico – financiare a societăţilor comerciale private, prin extinderea moderată, dar sigură, a afacerilor, amplificarea activităţilor de marketing şi sporirea profitabilităţii pe termen mediu şi lung;
  • absorţia majorităţii salariaţilor de către întreprinderile mici şi mijlocii;
  • lichidarea societăţilor comerciale înmatriculate, dar inactive.

Posibilitatea practicării agriculturii de mare randament datorită:

  • amplasării judeţului într-o zonă agricolă cu potenţial agropedoclimatic şi de fertiliate maxim;
  • tradiţiei agrare a zonei, care a acceptat însă şi a aplicat permanent noutăţile tehnice, tehnologice şi organizatorice promovate în Europa şi în lume;
  • finalizării reformei funciare, care a determinat o piaţă funciară reală, stabilă şi atractivă ca preţ;
  • posibilităţii dezvoltării exploataţiilor agricole performante, a  diversificării producţiei agricole, nonagricole şi a serviciilor specifice agriculturii;
  • ponderii de 60% a suprafeţei amenajate pentru irigat, din totalul suprafeţei arabile a judeţului ;
  • condiţiilor propice pentru realizarea de produse ecologice şi pentru producţia de seminţe şi plante tehnice;
  • dotării tehnice specifice, acoperitoare ca gamă sistemică şi performanţe;
  • potenţialului deosebit de dezvoltare a zootehniei în sistem intensiv, pe suportul excedentului de produse agricole vegetale;
  • oportunităţilor de integrare a producţiei agricole cu alte ramuri ale economiei judeţului, din amonte şi aval de agricultură;
  • resurselor umane calificate, disponibile şi accesibile ca preţ al forţei de muncă;
  • asigurării de consultanţă agricolă calificată şi specializată;
  • oportunităţii de a investi în reabilitarea sau dezvoltarea sistemelor de îmbunătăţiri funciare existente;
  • dezvoltării agriculturii asociative, prin creşterea numărului asociaţiilor de producători şi al organizaţiilor profesionale din agricultură;
  • declanşării procesului de îmbunătăţire semnificativă a infrastructurii rurale, prin accesarea fondurilor europene ;
  • existenţei reprezentanţilor sistemelor de asigurări agricole, atât pentru culturile şi produsele agricole, cît şi pentru patrimoniu;

Forţă de muncă ieftină, calificată, disponibilă, caracterizată prin:

  • evidenta creştere a ponderii forţei de muncă tinere;
  • posibilitatea perfecţionării profesionale prin accesarea programelor de formare, reconversie şi perfecţionare profesională;
  • acoperirea nevoilor de instruire superioară prin filialele unor instituţii de învăţământ superior care funcţionează în judeţ.

Posibilităţi de dezvoltare a turismului balnear, cultural, agro-turismului şi a turismului de vânătoare şi pescuit, care să valorifice :

  • experienţa staţiunii balneoclimaterice Amara;
  • oportunitatea de a crea circuite turistice judeţene integrate (balnear, cultural, agro-turism, vânătoare şi pescuit);
  • posibilitatea integrării circuitelor turistice ialomiţene în circuitele naţionale şi internaţionale, ca zonă de tranzit spre munte sau mare şi ca o alternativă la turismul clasic montan sau marin;
  • Dezvoltarea continuă a infrastructurii utilităţilor – alimentare cu energie electrică în toate localităţile judeţului, extinderea reţelei de gaze naturale şi a reţelelor de apă şi canalizare;
  • Zonă fără risc major de poluare;
  • Stabilitatea socială fără stări conflictuale deosebite;

Disponibilitatea autorităţilor administraţiei publice judeţene şi locale pentru relansarea economică şi dezvoltarea durabilă a judeţului:

  • strategii judeţene şi locale de dezvoltare economico-socială;
  • facilităţi acordate prin hotărâri ale consiliilor locale;
  • acces la investiţiile şi achiziţiile publice;
  • interes pentru promovarea parteneriatului public – privat;
  • asigurarea liberuluii acces la informaţiile de interes public;
  • transparenţa actelor administrative cu caracter normativ.
  • Principalele ramuri ale economiei județului Ialomița
  • agricultura: cereale, plante tehnice, legume, furaje, animale (bovine, porcine, ovine, păsări, albine), servicii de mecanizare pentru agricultură, irigaţii;
  • industria alimentară: (ulei comestibil, produse şi preparate din carne, conserve de legume, fructe, carne şi mixte, lapte şi brânzeturi, făină şi produse de panificaţie, zahăr);
  • industria chimică: îngrăşăminte chimice, ferite, lacuri şi vopsele, pulberi refractare pentru siderurgie, amoniac.
  • industria uşoară: confecţii, marochinărie;
  • industria materialelor de construcţii: cărămizi şi blocuri ceramice, produse din poliester armat cu fibră de sticlă;
  • industria lemnului: prelucrare lemn, mobilă, cherestea;
  • construcţii: civile şi industriale, instalaţii, reţele tehnico-edilitare, amenajări interioare şi exterioare;
  • comerţ en-gros şi en-detail;
  • export de produse industriale, agricole şi alimentare;
  • turism balnear, de pescuit şi vânătoare.